Povestea lui Abdo*, Sudan
România mi-a oferit o nouă viață.
Dragă Abdo, vă mulțumesc foarte mult pentru că ați acceptat să ne oferiți acest interviu.
Vă mulțumesc. Țara dumneavoastră mi-a oferit o nouă viață.
Ce vreți să spuneți?
Am primit statutul de refugiat în România. Sunt din Sudan, unde sunt multe conflicte și unde nu mă mai pot întoarce. De asemenea, vreau să-mi aduc familia aici. Am doi copii și vreau ca ei să aibă parte de o viață mai bună. Vreau să o iau de la început. Am energie. Am absolvit universitatea de IT, tehnologia informației. Vreau să continui studiile și să-mi recunosc diploma din Sudan.
Am ajuns în România în 2022, în dimineața zilei de 27 februarie. Am venit în România legal, cu o viză de muncă. A fost foarte greu și a fost foarte scump să o obțin. Am vândut mașina pentru a cumpăra viza.
Acum lucrez aici, iar familia mea este în Sudan. Dar ei suferă. Dacă vedeți știrile, situația este foarte proastă. Nu au mâncare și apă. Eu fac tot posibilul sa îi duc în Egipt, unde ar putea fi în siguranță.
Mai sunt și alți imigranți la locul dvs. de muncă? Cum vă înțelegeți cu colegii de muncă?
La locul meu de muncă sunt doar români. Sunt oameni foarte, foarte amabili și mă ajută când am nevoie. În Sudan avem alte tradiții, dar am învățat să mă adaptez la un context diferit. Îmi plac oamenii. Nu este vorba despre religie. Aici vizitez des casa colegilor mei și fac o mulțime de activități cu ei.
Mulți români mă întreabă de ce nu mă duc în altă țară europeană. Viața nu este bună aici, spun ei. Poate pentru că ei nu au fost niciodată în Sudan și nu au fost în locul meu. Este o situație proastă acolo. Eu le spun să fie recunoscători pentru această țară. Este o țară uimitoare și aveți multe șanse să vă dezvoltați aici. Nu stați așa și așteptați ca lucrurile să vină la voi. Nu este bine. Trebuie să luptați pentru viața voastră.
Și colegii de la serviciu sunt curioși de viața dvs.?
Ei nu mă întreabă prea multe lucruri. Colegii mei au o mulțime de probleme. Toți au divorțat sau sunt în proces de divorț. Când m-am dus la tribunal, am găsit acolo o mulțime de oameni care așteptau procesul. Chiar dacă au copii, divorțează.
Care este atitudinea față de divorț în cultura din care veniți?
Nu este ca aici. Aici este prea mult. Noi divorțăm, dar femeia nu poate cere divorțul. Decizia depinde de bărbat. Cred că de aceea nu avem multe divorțuri.
De asemenea, aici se pare ca lumea nu-și vizitează vecinii. Nu știu cine locuiește lângă ei. Când ajungi într-un loc nou, trebuie să mergi în vizită, sa faci cunoștință cu cei care locuiesc în jur.
Ce părere aveți despre ceea ce se întâmplă acum în Sudan?
Am absolvit universitatea. După aceea am încercat să găsesc de lucru, dar nu mi s-a permis să lucrez, pentru că eram împotriva guvernului.
Din această cauză m-am dus în Arabia Saudită și am rămas acolo timp de șase ani. După aceea m-am întors în țara mea și am lucrat ca șofer de taxi. Nu am putut să lucrez cu diploma mea pentru că mă recunoșteau și nu mi-au permis.
Am fost arestat de aproximativ zece ori. M-au amenințat tot timpul. M-au torturat când eram în închisoare… Înțelegeți? Da, e foarte dificil. Acum frecventez un psiholog pentru a depăși toate acestea. Este foarte greu pentru mine. Eu sunt bărbat. Eu am visuri de viitor. Familia mea nici măcar nu știe ce s-a întâmplat cu mine în închisoare.
Sunt 35 de ani de când militarii sunt la putere. Militarii sunt oameni pe care nu-i înțeleg… Acum în capitală sunt lupte și mor mulți civili. Vedeți semnul acesta pe piele? Este de la o armă. Guvernul a fost împotriva a tot ceea ce am făcut, tot timpul. Nici nu vă puteți imagina ce studiază copiii mei la școală.
Abdo are o geantă plină de cărți.
Ce cărți sunt?
Cărți. Le-am cumpărat astăzi. Aici este foarte ieftin, le-am găsit într-o librărie din Piața Unirii.
Cine este scriitorul dvs. preferat?
Îmi plac cărțile motivaționale. Toate cărțile de aici, de limba română, sunt greu de citit pentru mine. Am fost o dată cu un prieten la bibliotecă, este o bibliotecă mare în centru, dar nu m-au lăsat să intru. Așa că m-am dus la muzeul Antipa, în schimb.
Există vreo carte din Sudan pe care ne-ați putea recomanda să o citim?
L-ați citit pe Abdullah El Tayib? A scris foarte mult despre viață, a trăit la Londra. Vorbea șapte limbi. Vedeți dacă este ceva tradus.
Ați întâlnit ucraineni, vorbiți cu refugiați ucraineni?
Am doi prieteni sudanezi care au trăit în Ucraina. Ei vorbesc foarte bine rusa și ucraineana. Când au venit în România, pentru ei a fost foarte greu să obțină acte, pentru că erau refugiați în Ucraina. Acum au primit protecție, dar eu sunt foarte îngrijorat pentru ei. Au încercat să părăsească țara, dar poliția i-a prins la granița din Timișoara. Ei vor sa plece în altă parte…
Ce părere aveți despre războiui din Ucraina?
Mă întristează foarte mult, pentru că nu-ți poți ucide fratele. Ei au același sânge. Au aceeași tradiție. Nu știu de ce fac asta. Războiul este teribil pentru toți cei implicați, indiferent de aria geografică, fie el în Africa, sau în Europa.
Vă mulțumim pentru aceste confesiuni!
Această povestire face parte din colecția “Human Stories”, ce ilustrează voci ale persoanelor refugiate la noi în țară și experiențele lor unice. Pozele au fost oferite de către Abdo și sunt făcute în primele zile ale revoluției din Sudan în decembrie 2019. Interviul a avut loc în ianuarie 2023.
*Numele protagonistului acestui interviu este schimbat, pentru a-i proteja identitatea.